02/02/2013

Reacţie neîntârziată



Ceea ce am scris mai jos este un gând ce nu vine în blamarea a ceea ce a scris bloggerul Cristian Drăghici, ci este o opinie personală aparută în urma publicării articolului "Căderea în penibil!" de pe site-ul www.pasi.ro.



Luând articolul ca pe o cugetare, întreb: “ce înseamnă oare generaţia aceasta, cine sunteţi voi?”
Generaţia mea nu e aşa. Poate nu sunt toţi ca mine, dar nici nu aş băga mâna în foc că s-ar regăsi foarte mulţi în caracteristica generaţiei de care aparţin, după descrierea de mai sus.
Avem mâini ca să ne dăm jos leucoplastul, (de)scriind realitatea în care ne aflăm, cu problemele în care ne scufundăm. Dar noi, cei care ar trebui să fim vocea generaţiei, avem destul curaj să o facem sau ne mulţumim să trasăm nişte criterii după care să ne ascundem, găsindu-ne o scuză să nu ne murdărim cu noroi? Noroiul de care spun este cititorul, care judecă după propria experienţă şi după ideile înrădăcinate pe care le are de la alţi formatori de opinie.
E un om cu leucoplast la gură cu mult diferit faţă de un om cu leucoplast la ochi?
Dacă nu îţi educi cititorul şi îl laşi să înghită toate mizeriile, te judecă cu propriile tale arme. Nu faci nimic, nu face nimic. Nu avem mentori, ne autoeducam, învăţăm din greşelile predecesorilor noştri. E nevoie de multe generaţii de sacrificiu ca acea coloană de plastilină să se schimbe cu una de fier.
Personal nu simt că e un lux să spun adevărul decât în cazul în care m-aş compara cu un jurnalist din Iran, India, Somalia, Rusia sau China, ţări unde libertatea presei este inexistentă (conform unui studiu pe anul 2013, despre libertatea presei).
Oare nu ne impunem singuri aceasta restricţie?
Nu o spun cu entuziasmul pe care îl are orice tânăr care visează să facă lucruri mari după ce iese de pe băncile facultăţii. O spun cu setea de schimbare şi nevoia de a deschide ochii celor din jur, pentru care nu pot avea decât dispreţ şi compasiune. Asta nu înseamnă că sunt mai bună ca ei, ci mă interesează mai mult realitatea lumii în care trăiesc şi, în consecinţă, (re)acţionez.

Lenora Leivi, studentă la jurnalism




No comments:

Post a Comment