Eşti ceea ce mănânci?

(Dacă am fi ceea ce mâncăm, am fi nişte monştri...)

photo: ehow.com

„Mi-e aşa o foameeee.. c-aş mânca un elefant! “ Ţi-e cunoscută expresia? Chiar ai mânca un elefant? Mai degrabă ai mânca un porc, nu? Dar cât sau ce din acel animal? Probabil mănânci mai mult decât ţi-ai dori din el.

În galantarele luminate de reclame multicolore vedem expuse mezeluri şi lactate cu un aspect perfect, ce emană un miros îmbietor în jur şi ne ispitesc să le cumpărăm mai ales că sunt la reducere sau oferite spre degustare.

Oare cât de sănătoase sunt acestea?

În urma unor analize de laborator comandate de un trust de presă din România, s-a constatat că mâncarea pe care o cumpărăm este contrafăcută, în proporţii îngrijorătoare.

Un produs este cu atât mai sănătos, cu cât termenul de valabilitate este mai scurt. E-urile îi menţin culoarea şi aspectul nealterat, măresc perioada de valabilitate firească pentru respectivul produs şi opresc dezvoltarea unor proprietăţi ce apar în cazul alterării lui.

Astfel, produsul este forţat să crească şi nu are timp să se dezvolte normal iar calităţile nutritive lipsesc cu desăvârşire.

De ce se înghesuie lumea la produsele ieftine?

Produsele contrafăcute sunt mai ieftine. Ele dau senzaţia de saţietate dar nu hrănesc iar glutamatul si alti potenţiatori de gust crează dependentă. Etichetele oferă informaţii incomplete şi ambigue, din care înţelegem prea puţin. Un secret ar fi că parizerul de pui conţine 5% carne de pui şi restul este o compoziţie impresionantă de şorici, carne dezosată mecanic, untură, pieliţă de pasăre, măruntaie şi alte resturi de porc.

Mezelurile conţin o cantitate considerabilă de apă, care e reţinută cu ajutorul unui extras din alge marine: caragenan (E407) şi sare.

"Carnea dezosată mecanic conţine oase pisate. Are mult fosfor şi împiedică fixarea calciului cauzând osteoporoză şi la tineri. “ - GHE. MENCINICOPSCHI, specialist în alimentaţie

Se spune că lactatele sunt o sursă de sănătate curată şi la îndemână dar s-a dovedit că la unele produse s-a depăşit cantitatea maximă de apă admisă, iar procentul de lapte nu depăşeşte 5%. Alt exemplu este brânza din comerţ ce conţine în cel mai fericit caz 10% lapte, restul fiind amestecuri de uleiuri vegetale sau hidrogenate.

Mesajele de pe etichete sunt interpretabile

Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor semnalează că etichetele de pe alimente sunt interpretabile. Cele pe care scrie “cu gust de” conţin un procentaj mic din respectivul ingredient iar jumătate din acea cantitate este un amestec de sorici şi slănină.

Aditivii alimentari sunt împărţiţi în 24 de categorii. Cele mai răspândite sunt: îndulcitorii care înlocuiesc zahărul, coloranţii care dau culoarea apetisantă, acidifianţii care dau un gust acid, corectorii de aciditate care cresc sau diminuează aciditatea, emulsificatorii care asigură un amestec omogen din apă şi grăsimi alimentare şi conservanţii care împiedică alterarea.

 Din rezultatele testelor a reieşit că parizerul de porc conţine carne de porc în proporţie de 50% şi emulsie de şoric fierte şi vopsite cu carmin, brânza topită cu caşcaval conţine 30% brânză, 23% caşcaval, apă, amidon şi unt; şunca mozaic e produsă din carne de porc cu gust "îmbunătăţit", pateul de porc are 25% ficat de porc, slănină, apă, gumă xantan iar caşcavalul feliat nu conţine brânză şi este făcut pe bază de uleiuri vegetale şi cazeină.